Compostul este una dintre cele mai valoroase resurse pentru a vă îmbunătăți peisajul și este practic gratuit. Frunzele pe care le greblezi, iarba pe care o tunzi și ramurile pe care le aduni sunt câteva dintre ingredientele pe care le poți folosi pentru a face compost. Compostul finit este închis la culoare și are un miros plăcut. Se produce atunci când materia organică cum ar fi deșeurile de grădină, gazon și bucătărie este descompusă de bacterii și ciuperci.
Mai multe sfaturi despre compost!
Dacă te lupți cu compostul care nu pare să se descompună, nu miroase urât sau nu atrage rozătoare, evaluează-ți rutina de compost pentru a te asigura că grămada primește toate aceste ingrediente cheie:
• un raport bun carbon-azot – un amestec de verdeață și maro (nu toate resturile verzi proaspete, aveți nevoie și de material vegetal maro uscat)
• prezența microorganismelor – nu este nevoie să adăugați niciun produs special „compost starter”
• nivel de umiditate – ar trebui să aibă consistența unui burete stors
• oxigen – trebuie să vă întoarceți grămada în mod regulat
• dimensiunea particulelor – elementele pe care le adăugați la grămadă nu trebuie să fie prea mari
Succesul pentru un compost bun!
Raportul carbon-azot (raport C:N) în volum – combinați un amestec de frunze uscate, material vegetal vechi, mort sau alte surse de carbon cu material vegetal proaspăt, verde sau gunoi de grajd pentru azot. Volumul materialului vegetal maro trebuie să fie egal sau de până la trei ori mai mare decât materialul vegetal verde din grămadă (raporturi C:N de 1:1 până la 3:1 în volum).
Prezența microorganismelor – nu este necesar să se adauge în grămezi inoculante de compost, îngrășăminte sau activatori, pământ de grădină și alte asemenea materiale, deoarece microorganismele pot fi găsite în număr suficient pe materialul vegetal.
Nivelul de umiditate – grămada trebuie să aibă umiditatea unui burete stors. Adăugați apă după cum este necesar.
Nivelul de oxigen – grămada de compost trebuie mereu amestecat periodic pentru a favoriza degradarea conținutului său. Întoarcerea grămezii adaugă oxigen, așa că, cu cât îl întoarceți mai mult, cu atât se descompune mai repede.
Dimensiunea particulelor – cu cât dimensiunea particulelor este mai fină, cu atât există mai multă suprafață pentru ca microorganismele să lucreze. Pentru a accelera formarea compostului, tăiați sau mărunțiți frunzele și materialele mai mari înainte de a le adăuga.
Beneficiile compostării!
• Compostul îmbunătățește structura solului. Odată cu adăugarea de compost, solurile nisipoase rețin mai bine apa, iar solurile argiloase se scurg mai repede.
• Compostul reduce eroziunea solului și scurgerea apei. Rădăcinile plantelor pătrund mai ușor în solul bogat în compost și țin solul pe loc. Apa poate curge în straturile inferioare de sol, în loc să curgă.
• Compostul oferă hrană râmelor, insectelor din sol și microorganismelor benefice.
• Compostul ajută solul să rețină nutrienții, reducând nevoia de îngrășăminte chimice și prevenind scurgerea azotului în apă.
• Compostul promovează plantele sănătoase, care sunt mai puțin sensibile la boli și insecte dăunătoare, reducând nevoia de pesticide.
• Compostarea în curtea ta reciclează deșeurile care altfel ar putea ajunge la gropile de gunoi. Frunzele, iarba și resturile adesea greblate în stradă pentru a fi colectate tind să înfunde canalele de scurgere și jgheaburile stradale și sunt costisitoare de colectat, dar fac materiale de compost excelente.