Vizită în Gradina Lui Dan, unde am discutat despre folosirea microorganismelor pentru creșterea răsadurilor, importanța susținerii fermierilor locali și consumul produselor autohtone.
Rolul microorganismelor și ce este de fapt această micoriză?
Într-o asociere micorizică, ciuperca colonizează țesuturile radiculare ale plantei gazdă, fie intracelular, ca la ciupercile micorizice arbusculare (AMF sau AM), fie extracelular ca și la ciupercile ectomicorizice. Asocierea este uneori mutualistă. În anumite specii sau în circumstanțe particulare, micorizele pot avea o asociere parazită cu plantele gazdă.
O micoriză este o asociație simbiotică între o plantă verde și o ciupercă. Planta produce molecule organice, cum ar fi zaharurile prin fotosinteză și le furnizează ciupercii, iar ciuperca furnizează plantei apă și nutrienți minerali, cum ar fi fosforul, prelevat din sol.
Micorizele sunt localizate în rădăcinile plantelor vasculare, dar asocieri asemănătoare micorizelor apar și în briofite și există dovezi fosile că plantele terestre timpurii, care nu aveau rădăcini, formau asociații micorizale arbusculare.
Avantajele folosirii micorizelor:
- absorția rapidă a substanțelor nutritive, azotul în compuși organici
- acumularea de nutrienți în sol
- beneficii non-nutriționale (producție de fitohormoni)
- capacitatea de a neutraliza compuși fenolici și metale toxice prezente în sol
- îmbunătățește structura solului
- influența pe secvențele primare și secundare ale speciilor de plante la nivel de ecosistem
- protecție împotriva ciupercilor și nematozilor
- suprima dezvoltarea microorganismelor patogene care provoacă diferite boli ale plantelor (fuzarioza, alternarioza, bacterioza)
- protecție împotriva stresului cauzat de lipsa de apă
- transferul de nutrienți de la plantele moarte la plantele vii