Turcia a fost confirmată drept țară gazdă a summitului climatic COP31, programat pentru 2026, după ce Australia și-a retras candidatura. Anunțul a fost făcut în timpul negocierilor COP30 de la Belém (Brazilia), care se apropie de final și care reunesc aproximativ 56.000 de participanți.
Decizia vine în baza unui acord de compromis: Turcia va organiza summitul, iar Australia va conduce negocierile interguvernamentale, scrie Reuters. Având în vedere amploarea logistică a acestor conferințe, pregătirile pentru COP31 vor începe imediat.
Context complicat la COP30: presiune asupra tranziției energetice
COP30 are loc într-un moment fără precedent pentru diplomația climatică. Anul 2024 a depășit temporar pragul de 1,5°C, iar avizul consultativ emis în 2025 de Curtea Internațională de Justiție stabilește că statele au obligații juridice clare în reducerea emisiilor și protejarea sistemului climatic. Lipsa acțiunii poate genera răspundere și obligația unor reparații.
În același timp, Belém găzduiește cel mai mare număr din istorie de reprezentanți ai comunităților indigene, dar și peste 1.600 de delegați ai industriei combustibililor fosili—o prezență care ridică semne de întrebare privind influența asupra negocierilor, în timp ce multe state solicită accelerarea tranziției energetice.
Fără consens pe eliminarea combustibililor fosili
Tema centrală a COP30 rămâne tranziția de la combustibilii fosili. Pentru prima dată, 82 de state, inclusiv România, cer lansarea unui proces global (TAFF Roadmap) compatibil cu obiectivul de 1,5°C. Draftul textului include această opțiune—o raritate la primele versiuni ale documentelor.
Totuși, negocierile sunt blocate pe aspectele esențiale: termene, responsabilități diferențiate, finanțare. Este puțin probabil ca Belém să livreze un calendar clar de eliminare a combustibililor fosili; mai degrabă, va lansa un proces cu mandat până la COP31 și COP32.
Tranziția justă câștigă teren
Un punct notabil este progresul obținut pe Belém Action Mechanism (BAM), primul posibil cadru global dedicat tranziției juste, susținut puternic de G77. Rămâne însă incert dacă Uniunea Europeană va sprijini includerea acestuia în rezultatul final.
Alte teme: adaptare, finanțare, Loss and Damage
- Se apropie de final un set istoric de indicatori pentru adaptare, care ar putea crea primul cadru global de monitorizare.
- Discuțiile pe finanțarea climatică rămân tensionate, cu propuneri de mobilizare de până la 1,3 trilioane USD anual, dar cu responsabilități neclare.
- La capitolul Loss and Damage există avansuri tehnice, însă accesul real la finanțare este încă limitat.
Mesajele liderilor globali
Președintele Braziliei, Lula, a avertizat că „suntem pe drumul corect, dar cu viteza greșită”. Secretarul General ONU, António Guterres, a reamintit că „nu se poate negocia cu fizica atmosferei”. Țările vulnerabile cer respectarea datoriei climatice și finanțare predictibilă.
Ce urmează: Turcia pregătește COP31
Confirmarea Turciei ca țară gazdă deschide un nou ciclu în procesul UNFCCC. Ca stat G20, aflat la intersecția dintre Europa, Orientul Mijlociu și Caucaz, Turcia va avea un rol esențial în facilitarea acordurilor într-un context geopolitic tensionat.
La COP31 se vor discuta:
- implementarea TAFF Roadmap pentru tranziția de la combustibili fosili
- noul obiectiv global de finanțare climatică (NCQG)
- conturarea mecanismelor de tranziție justă
Succesul COP30, dar și așteptările pentru COP31, depind de capacitatea statelor de a trece de la declarații la implementare—într-un moment în care planeta nu își mai permite întârzieri.
Ce este COP și evoluția sa
Conferințele ONU privind schimbările climatice (COP) sunt organizate anual din 1995, fiind principalul cadru global de negociere în domeniul climei. De la adoptarea Protocolului de la Kyoto (COP3) și până la Acordul de la Paris (COP21), aceste summituri au stabilit direcțiile strategice pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C. În ultimele ediții, discuțiile s-au mutat de la angajamente generale către implementare concretă: tranziție energetică, finanțare climatică și protejarea comunităților vulnerabile.
COP în presă și teme recurente
Presa internațională subliniază adesea tensiunea dintre ambiție și realitate la aceste summituri. The Guardian, Reuters și Bloomberg au remarcat, în edițiile recente, presiunea crescândă pentru eliminarea combustibililor fosili și pentru crearea unor mecanisme financiare clare. În paralel, prezența tot mai numeroasă a lobby-ului din industria petrolului și gazelor rămâne un subiect critic, în timp ce statele vulnerabile cer accelerarea implementării și acces real la fonduri. În acest context, COP31 este privit ca un moment decisiv pentru trecerea de la promisiuni la acțiuni măsurabile.
